Pericolele copilului contemporan – Muzica (CONTINUARE)

woman-listening-to-musicDespre muzică s-au dat multe definiţii. Una dintre cele mai apreciate este cea a lui Luther: „Sunt deplin convins că, după teologie, nicio artă nu poate egala muzica. Muzica este darul sublim pe care noi l-am primit de la Dumnezeu”. De acest dar se pot bucura atât adulţii, cât şi copiii. Copiii au abilitatea de a recepta muzica încă de la cele mai fragede vârste. Calitatea muzicii receptată de aceştia are efecte importante asupra dezvoltării sale fizice, psihice şi chiar spirituale.
Publicaţia „The Secret Life of Unborn Child” menţiona următorul lucru: „Fetuşii savurează Mozart şi Vivaldi. La rock protestează violent”. Robert Lee Holtz afirmă: „La numai 4 luni, copiii discern muzica. Ei doresc terţe şi intervale perfecte, dar se supără la disonanţe”. Copiii de 5-9 ani au abilitatea de a alege emoţia corespunzătoare tipului de muzică audiată (supărat, bucuros, războinic, tulburat, agresiv, calm, fricos). Nu cred că mai e necesar să menţionăm experimentele care s-au făcut pe plante şi animale privind efectele muzicii audiate (ex. După un timp regulat de audiţie muzicală, două categorii de câini au înregistrat urmtătoarele rezultate: cei care au audiat muzică rock manifestau furie şi agresiune, iar cei care au audiat muzică liniştită au manifestat relaxare şi calm). Dar de ce aduc în atenţie acest lucru? Ce legătură au cele precizate mai sus cu copilul din ziua de astăzi? Au legătură şi dovedesc pericolele la care este expus copilul prin audierea şi folosirea muzicii în viaţa personală.
Semnalul de alarmă îl ridică tipul de muzică promovat în bisericile actuale. Muzica lăsată de Dumnezeu ca „dar” are menirea să trezească în sufletele oamenilor: sfinţenie, gânduri curate, bucurie duhovnicească, devoţiune, adorare, evlavie. Muzica comercială, cea creştină, oferă „satisfacerea plăcerii fireşti sub masca religiei”. Acest tip de muzică este menţionat în Amos 5:21, 23: „Eu urăsc şi dispreţuiesc sărbătorile voastre şi nu pot să vă sufăr adunarea de sărbătoare…Depărtează de Mine vuietul cântecelor tale, nu pot asculta sunetul alăutelor tale”. Termenul de CCM (Contemporany Christian Music) a apărut încă din anul 1960. Urmările care au apărut în urma promovării şi dezvoltării sale în întreaga lume, în bisericile neoprotestante, au fost apreciate ca fiind negative. Şi aceste concluzii au fost făcute chiar de promotorii ei: „Am creat un Monstru!”, „Vă daţi seama că chemaţi spiritele rele prin muzica asta?”, „Satana va face din muzică o cursă!”.
Dumnezeu ne-a oferit acest dar pentru a-I aduce Lui închinare, laudă şi slavă. Muzica este făcută să fie cântată, nu numai audiată. Ajungem astfel exact la punctul de lansare al acestui subiect. „Toată suflarea să laude pe Domnul!” – Psalmul 150:6. Prin felul în care cântăm, prin tipul cântărilor arătăm cui cântăm, cui slujim.
Noi cui cântăm, cui slujim? Copiii noştri cui slujesc? Răspunsul ideal ar fi: lui DUMNEZEU.

 

2 thoughts on “Pericolele copilului contemporan – Muzica (CONTINUARE)

  1. juliana – Thank you so much for a wonderful recipe! I tried many times and it never failed I even tried a few variations – adding coconut, raisins, hemp seeds, almonds… it turned out great every time!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *